Rainbow books

Prima carte pe care o citesc scrisa de Truman Capote, Alte glasuri, alte incaperi, este si prima carte a autorului. Pana acum, it's a good start.

Cartea incepe cu calatoria lui Joel Knox, din New Orleans spre conacul Skully. Cu un tata care l-a parasit la nastere, fara masa, Joel se afla in grija matusii Ellen. Asta pana in ziua un care tatal sau ii scrie si ii spune ca este in stare sa-ti asume responsabilitatea de a fi tata, de a-l creste pe Joel.

"O casa. Un palc cenusiu de colibe de negri. O biserica de paianta nevopsita, cu o turla mancata de ploi si trei vitralii de sticla rubinie. Un anunt: Vine Domnul Isus! Esti pregatit? Un pusti negru, cu o palarie de pai uriasa, tinand strans in maini o galeata cu mure. Peste toate, pretutindeni, vapaia dogoritoare a soarelui." Acestea sunt primele lucruri pe care Joel le intalneste in Noon City, micul orasel langa care se afla mosia tatalui sau. Joel nu stie ca aceeasi decandenta o va gasi si la casa Skully. Aici este intampinat de mama lui vitrega, Amy, iar a doua zi o cunoaste si pe buctareasca neagra Zoo, cu care se imprieteneste rapid. Din pacate, nimeni nu vrea sa ii spuna unde este tatal sau si cand poate sa-l vada. In schimb, i se vorbeste in mod repetate de varul sau Randolph si de calitatiile acestuia. Cand intr-un final cei doi verisori se cunosc, Joel este fascinat de gratia si felul de a fi al acestuia.

Dar nu pentru a-l cunoaste pe Randolph batuse el atata drum. El vroia sa-si vada tatal, voia sa-l compare pe cel din realitate cu cel plasmuit de imaginatia sa, vroia sa il vada pe omul care i-a dat viata. Dupa mai multe zile in care cei ai casei au evitat intalnirea dintre tata si fiu, soseste clipa in care Joel este introdus in camera tatalui sau. "Si tatal lui, ca si Angela Lee, era pralizat, neajutorat; putea sa spuna cateva vorbe (baiat, de ce, bun, rau, minge, vapor), sa-si miste capul putin (da, nu) si un brat (sa lase sa cada o minge de tenis, semnalul prin care cerea sa i se dea atentie). Daca-i placea ceva sau il durea, comunica prin priviri, si ochii lui, ca ferestrele vara, rareori se inchideau, totdeauna deschisi si privind - chiar si in somn." Joel nu simte decat mila fata de cel care ii este tata si evita pe cat posibil sa petreaca mai mult timp cu acesta.

Pe langa povestile pe care i-le spune Zoo, Randolph ii trezeste si el interesul cu povesti adevarate despre el, despre tatal sau, despre locuitorii conacului. Un citat mi-a atras atentia in mod deosebit, Pe langa faptul ca Randolph ii marturiseste lui Joel ca este homosexual, incepe sa-l constientizeze pe baiat de lumea in care traieste, il obliga intr-un fel sa se maturizeze: "dragostea mea pentru Pepe era diferita, mai adanca decat cea pe care o nutream pentru Dolores si mai singuratica. Sintem singuri, dragul meu copil, inspaimantator de izolati, fiecare din noi de oricine altcineva; atat de infricosatoare e senzatia asta de ridicol in ochii lumii, incat nu suntem in stare sa vorbim sau sa ne aratam duiosia; pentru noi, moartea e mai puternica decat viata, sufla ca vantul prin intuneric, toate strigatele noastre se termina grotesti intr-un ras fara bucurie; si cu tot gunoiul acesta de singuratate strans in noi pana cand ne pleznesc maruntaiele si ne sangereaza verzui, ne invartim tipand prin lume, dandu-ne duhul in camerele noastre mobilate, in hotelurile de cosmar, in casele intamplatoare ale inimilor noastre ratacitoare. [...] Ea (Dolores) nu ma putea ajuta. Ce vrem noi cel mai mult e ca cineva sa ne tina pur si simplu in brate... si sa ne spuna... ca totul (totul e un lucru ciudat, e laptele copilasului si ochii taticului, e bustenii trosnind intr-o dimineata friguroasa, tipetele bufnitei si baiatul cel rau care te face sa plangi dupa orele de scoala, e parul lung al mamei, si e atunci cand ti se face frica si e chipurile schimonosite de pe peretele dormitorului)... ca totul are sa se termine cu bine."

Dar conacul Skully nu este ceea ce se astepta Joel sa gaseasca. Se simte singur, ii este dor de matusa sa, ar vrea sa se intoarca la ea. Idabel, rebela orasului Noon City, isi face aparitia si cei doi devin buni prieteni, prietenia aceasta estompand putin din siuratatea pe care Joel o simte. Ba mai mult, cei doi fug de acasa si merg la balciul din oras. Randolph il gaseste, il aduce inapoi acasa si il ajuta sa se vindece pe pneumonia captata.

Trebuie sa recunosc ca nu am inteles finalul cartii. Am citit pe Wikipedia despre carte si am fost surprins sa vad ca eu am inteles cu totul si cu totul altceva. Ceea ce am inteles eu este ca in cele din urma Joel pleaca de la conac, dar este exact invers: acesta ramane acolo, mai mult, devine partenerul verisorului sau, Randolph. Cred ca ar trebui sa nu mai citesc carti asa tarziu noaptea. Lipsa de somn imi afecteaza puterea de judecata. :)

Nu este una dintre cele mai bune carti pe care le-am citit, dar nici dintre cele mai rele. Si acum o ciudatenie: tipul de pe coperta cartii este autorul insusi. Creepy!